Nostalgie, partea a doua.

Capace... ati jucat capace? Capace sau cartoane... Se juca si cu fete de cutii de chibrituri, si daca aveai capace de la beri straine sau cutii de chibrituri straineze erai adevarat! Capacele se turteau cel mai misto pe sina de tren. Trageam cu tunuri cu carbid, puscam cu cuiul si fosfor de chibrit in asfalt, faceam pocnitori din 2 suruburi, o piulita si o punga, ne dadeam cu Pegas (cine era smecher avea semicursa ruseasca) cu care faceam wheelie, puneam plastic din pahar de inghetata la spitele de la Pegas sa caraie ca semicursa, duceam sticle, maculatura, castane si flori de tei la scoala, trageam cu cocoloase de hartie prin teava de pix, faceam cazemate din zapada si ne bateam pana degeram de tot, trageam pe sustache betii cu Vinisor si Vinifruct, scoteam ochii ca la melc in tren cand mergeam cu parintii la mare, ca sa vedem nudistele de la Techirghiol, la Eforie, credeam sincer ca un geam colorat care costa vreo 30 de lei, pus in fata teve-ului, il face color, mai era simbata emisiunea cu divertisment international, cascadorii risului si desene animate ... si mai era o emisiune... "virstele peliculei" parca martea, ne uitam la Studio X sambata seara pe bulgari 1, daca aveai antena de bulgari 2 erai un adevarat, ne adunam cate 15-20 la un video sa vedem pe Schwartzi sau pe Rambo, sau - ce minune!- un film porno, cumparam dupa-masa Informatia, cu 25 de bani, cumparam Tehnium, faceam montaje cu piese cumparate de la copii cu parinti electronisti, cotrobaiam prin noptiera parintilor unde gaseam niste pachetele dragute, cu un fluturas pe ele, pe care scria Protex, care contineau niscai baloane tare straniu rulate si cu un balonas mic-mic in varf, pe care le umflam fara frica sa plesneasca, trageam cu prastia peste case, exploram tematori o casa parasita in care se zicea ca mai exista sucombatul proprietar, trageam cu cornete de hartie cu teava de plastic, faceam corabioare si avioane din hartie, ambarcatiuni cu reactie cu un ou gaurit, umplut cu apa si incalzit cu spirt solid, cumparam casete ORWO si le inregistram de la radio, cand televizorul Opera nu mai avea imagine lua tata lampa PL 34 si o schimbam, nu aveam sticle de pet, berea nu era pasteurizata si se dadea doar cu sticla la schimb, faceam poze alb-negru cu Smena, mergeam in 3 concedii pe an, mergeam pe patine cu 4 rotite nu pe in-line skates, ne jucam prin demolari si stringeam tot felul de cioroabe mai mult sau ma putin folositoare lasate de proprietari plecati in graba , urmaream "Racheta Alba" la televizor si visam la descoperiri arheologice, faceam detectoare de metale si sorbeam povesti cu comori de la ai batrini in noptile de iarna sau afara pe balcon in noptile instelate de vara; la 10 seara se dadea stingerea (telejurnalul incheia o zi glorioasa la TV) daca nu erai sub plapuma cu RIC-ul la ureche ascultind in reluare la miezul nopti (adevarati melomani) cu Smokies, Beatles, Roy Orbison, erai la pupitru incercind cuvinte incrucisate; pierdeai zile (sau nopti cu lanterna sub plapuma) intregi cu lectura, citind carti pe care nu le gaseai dar de care auzisei de la parinti; Jules Verne era la mare pret... comentai cu baietii la scoala minunile tehnice posibile si imposibile (sincer sa fiu totusi atunci nu erau ignoranti care nu stiau care era diferenta intre o bomba atomica si una cu neutroni - dar acu parca sunt mai multi oricum eu stiam asta de la 8 ani); mergeam la cursurile de aeromodelism (stie vreun pustan acum ce e ala lemn de balsa ?) sau ... radioamatorism si invatam codul morse... ce frumoase erau concursurile cu "cautati vulpea" in care te ascundeai in padure intr-o groapa cu frunze in cap si cu un emitator si o antena legata discret de copac si te tineai de burta sa nu rizi in hohote cind cel care te cauta cu goniometrul se invirtea in jurul tau o jumate de ora pina te gasea lac de sudoare ...
Aaa.. sa-mi amintesc de petrecerile de sfirsit de liceu in care fiecare membru al clasei avea un rol determinant in cadrul ceremoniei ? Unul venea cu orga de lumini facuta dupa o schema din Tehnium altul cu magnetofonul Kashtan (erau concursurile alea istorice de se dadea un premiu mereu un magnetofon pentru locul 1), altul cu aparatul de fotografiat si cu blitz-ul iar fetele se bateau intre ele care sa isi faca la masina de cusut cea mai frumoasa toaleta de seara pentru petrecerea de ramas bun ...

http://florinvizantin.blogspot.com aka Nea Vizanu'

Postarea asta este pentru cei ce-mi spun, victoriosi: "aha, te-am gasit si aici!". Nu, nu m-ati gasi SI aici, sunt membru activ pe foarte multe forumuri mari, publice, foarte cunoscute chiar. Este suficient sa tastati numele meu sau porecla (cei ce o stiu) si "ati dat de mine". Daca nu vroiam asta pur si simplu imi restrictionam accesul la datele de contact, ar fi fost extrem de simplu si atunci sa va fi vazut... Puteti traversa intersectia de la Piata Victoriei la ora 16.00 cu un cearsaf pe fata?... Nu, dar puteti incerca, ar fi simplu sa scape lumea de voi.

P.S. Aka din titlu inseamna "also known as", "cunoscut ca si". Pseudonim sau porecla.

Cat de tampit sa fii?...

SMS. Primit de la cineva de la care aveam alte pretentii.
"Citeste aceasta rugaciune si vezi cum Dumnezeu raspunde: Doamne te iubesc si am nevoie de Tine, vino in inima mea si binecuvanteaza-ma pe mine si pe familia mea, casa, prietenii mei, in numele Domnului Nostru Isus Hristos. Amin. Trimite acest mesaj la cel putin 7 oameni. Vei primi un miracol maine. Daca tu crezi in Dumnezeu trimite acest mesaj tuturor. Daca il vei sterge vei avea inima rece. Trimite-l in 30 de minute si priveste ce se intampla."
Personal nu am nimic cu rugaciunea, nu sunt ateu, dar impotriva cretinilor care trimit asemenea mesaje mass... ce sa spun, tot "respectul". Voi primi un miracol maine?!? Raman gravid? Nasc pana de Paste? Tuturor, adica cui? Sa consider ca mai sunt si altii precum cel ce mi-a trimis SMS-ul si implicit sa ma bag si eu in gloata lor de redusi mintal? Daca nu il sterg si mi se incalzeste inima prea tare, fac infarct? Ba nu, las-o sa se raceasca, nu se strica, fac si economie cu frigiderul. Eu am in memoria telefonului vreo 600 de contacte, in mod cert ii bag ceva banuti in cont companiei de telefonie mobila. Sau mai bine lasa sa dea banii tembeli de genul asta. Si repede, in 30 de minute, altfel dati de dreq!...

Nostalgie

Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia noastra, GENERATIA X.
Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum in anul 2010 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca „noi nu stim nimic".
Suntem ultima generatie care a jucat Ascunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii care au strigat „Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video si primii care am vazut desene animate color.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca.
Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele si-au cusut pe blugi stelute si inimioare.
Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic.
Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.
Spuneam misto si fain in loc de cool.
Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.
Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce naiba s-a certat Mila cu Shiro.
Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala..
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam. Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, „muzik a inceput cu Backstreet Boys, kre nici nu mai sunt cool akum, orikum!"
Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou niste jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe E-uri, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am injurat arbitrul care ne-a furat la meciul cu Danemarca, si poate ca tot noi i-am trimis 10000 de mailuri de „dulce".
Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam Fantanita, sau Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare, sau orice ne dadea un pretext sa pupam pe gura pe cine „iubeam".
Noi suntem cei care inca au mai „cerut (sau li s-a cerut)prietenia", care inca roseam la cuvantul „SEX", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi, care am completat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam.
Noi am auzit si am vazut cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea „Feriti-va de magarus".
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers...
Daca esti de-al nostru... Felicitari!