joi, 25 decembrie 2008

CRACIUN FERICIT



Fericire. Liniste. Intelegere. Sunt lucruri care am dori sa nu se intample dar pe care trebuie sa le acceptam, lucruri pe care nu le stim dar pe care trebuie sa le invatam si oameni fara de care nu putem trai dar pe care trebuie sa-i lasam sa plece.

duminică, 21 decembrie 2008

Iesind cu o alta femeie...






Nu sunt eu autorul, dar desi este foarte trista, merita citita.
"Cu putin timp in urma incepusem sa ies cu o alta femeie. In realitate fusese ideea sotiei mele.
"Tu stii ca o iubesti!" - imi zise intr-o zi, luandu-ma prin surprindere. "Viata este foarte scurta, dedica-i timp"...
-"Dar eu te iubesc pe tine", am protestat.
-"Stiu, dar o iubesti si pe ea, deasemenea".
Cealalta femeie pe care sotia mea dorea sa o vizitez era mama mea, vaduva de niste ani, dar serviciul si copiii mei faceau ca sa o vizitez numai ocazional. In seara asta am chemat-o sa o invit la cina si la film.
-"Ce s-a intamplat? Esti bine?" m-a intrebat.
Mama mea este tipul de femeie pe care, o chemare seara tarziu, noaptea, sau o invitatie surpriza este un indiciu de veste rea.
-"Am crezut ca ar fi placut sa petrec ceva timp cu tine", am raspuns, "amandoi, singuri... ce parere ai?".
Reflectand un moment la asta, zise:
-"Mi-ar place foarte mult"...
Vinerea asta, in timp ce conduceam, dupa serviciu, sa o iau, ma simteam nervos, nervozitatea care precede o intalnire... Si, pentru Dumnezeu, cand am sosit la casa ei, am vazut ca si ea era foarte emotionata! Ma astepta in poarta, imbracata in vechiul ei palton, isi incretise parul si imbracase o rochie cu care sarbatorise ultima aniversare de nunta, fata ei radea si iradia lumina ca un inger.
"Le-am spus prietenelor mele ca o sa ies cu fiul meu si au fost foarte emotionate." - imi povesti urcand in masina.
Am fost la un restaurant nu foarte elegant, dar foarte primitor. Mama mea se sprijini de bratul meu ca si cum era "Prima Doamna a Natiunii". Cand ne-am asezat a trebuit sa-i citesc meniul. Ochii ei vedeau numai figurile mari. Pe la mijlocul meniului mi-am ridicat privirea spre ea. Mama mea, asezata pe partea cealalta a mesei, doar ma privea. Un suras nostalgic se vedea pe buzele ei.
-"Cand erai micut, eu eram cea care iti citea meniul. Iti amintesti?".
-"Atunci, e momentul sa te relaxezi si sa-mi permiti sa-ti inapoiez favoarea", am raspuns.
In timpul cinei am avut o conversatie agreabila, nimic extraordinar, doar ne-am pus la zi unul cu viata celuilalt. Am vorbit atata, ca am pierdut filmul.
-"Voi iesi cu tine si altadata, dar numai daca ma lasi sa te invit eu", spuse mama mea.
Cand am dus-o acasa imi parea rau ca ne desparteam, am sarutat-o, am imbratisat-o si i-am spus cat o iubesc.
-"Cum a fost intalnirea?" a vrut sa stie sotia mea cand m-am intors in noaptea aceea.
-"Foarte placuta, iti multumesc", am privit-o recunoscator spunandu-i, mult mai mult decat mi-am imaginat.
Cateva zile mai tarziu mama mea a murit de un infarct, totul a fost atat de rapid ca nu am putut face nimic.
Dupa putin timp am primit un plic de la restaurantul unde cinasem cu mama.
Continea o nota care spunea :
Cina este platita anticipat, eram aproape sigura ca nu voi putea fi aici, oricum am platit pentru tine si sotia ta.... Niciodata nu vei putea intelege ce a insemnat noaptea aceea pentru mine... TE IUBESC! Mama ta.
In acest moment am inteles importanta de a spune la timp TE IUBESC si sa le dam fiintelor noastre dragi spatiul pe care il merita. Nimic in viata nu este mai important decat Dumnezeu si Familia ta, da-le timp pentru ca ei nu pot astepta.
Daca Mama ta traieste... distreaz-o!
Daca nu... aminteste-ti-o!
Si aminteste-ti mereu! Dumnezeu iarta, dar Timpul nu iarta niciodata. NICI NU SE POATE INTOARCE."

Trist dar adevarat...

Fetita mea




Printesa mea, la prima ei serbare in cadrul Gradinitei 168, grupa mica.

Ce mai vand hipermarketurile


Auchan Titan. Oare chinezii care au confectionat decoratiunile astea nu au primit corect detaliile de inscriptionare sau nu au stiut sa citeasca? Dar cei ce au receptionat marfa? Dar cei de la Auchan? Poate ca ei nu stiu sa citeasca... Sau poate ca se gandesc ca noi, romanii, cumparam toate gunoaiele, de nevoie. Sau poate ca foamea e prea mare si criza financiara prea adanca. Mici mizerii ce maresc groapa asta de gunoi numita Romania.

vineri, 19 decembrie 2008

Am "implinit" 200.000 km






Masinuta mea, VW Passat din 2000, a implinit 200.000 kilometri. Frumos, nu?

Orange Romania



Dezamagire. Asta este cuvantul potrivit. Dupa 12 ani, fidelizarea la Orange este doar o vorba in vant. Se pare ca pustii angajati de sus-numita societate habar nu au ce inseamna pastrarea bunului renume la acest nivel de business. Mai pe larg, care este patania...
In data de 28 noiembrie ma hotarasc sa cumpar de la Orange un telefon Nokia 6500 slide, la fidelizare, folosind punctele acumulate si prelungind contractul pe inca doi ani. Ok, lansez comanda online, pe site-ul lor, mi se confirma pretul final de 327 RON, telefonul fiind in promotie pana la sfarsitul lunii. Optez pentru livrarea prin curier, neavand timpul necesar pentru a-l ridica personal. Maare greseala... Curierul, respectiv Cargus, este VARZA. Si acum de ce?... Pentru ca sunt sunat de la dispeceratul lor sa ma intrebe cand sunt acasa, deoarece am fost cautat de 3 ori. Cautat unde? Pe STRADA Livezilor si nu pe INTRAREA Livezilor, acolo unde ar fi trebuit. De ce? Pentru ca au pe masini GPS "analogic". Adica o harta a Bucurestiului intinsa pe scaunul din dreapta. Ma rog, asta e problema lor, ideea lor de livrare rapida.
Pe data de 9 decembrie le comunic celor de la Orange ca nu mai pot fi gasit la adresa de mai sus, ci pe Baba Novac. Evident ca nimeni nu a luat in seama ce am scris eu acolo, Cargusul continuand sa ma caute la adresa veche. Dupa multe telefoane si nervi reusesc sa rezolv personal ceea ce trebuia sa lamureasca Orange si pe 15 decembrie coletul ajunge in sfarsit la mine, dar acum stupoare! Pretul de expediere este de 609 RON, adica pretul de raft. Evident renunt la telefon si plin de draci ma reped la cea mai apropiata reprezentanta Orange, adica la Auchan Titan. Le expun baietilor situatia, ei ma asigura ca se rezolva totul pana de Craciun, ca voi fi contactat a doua zi de cineva de la vanzari, deoarece eu le explic ca doream ca acest telefon sa fie un cadou de Mos Nicolae si macar de Mos Craciun sa-l am. Trec doua zile si nimic, nici un apel de la nici un angajat. Pe 17 decembrie trec din dou pe la ei, fac o noua sesizare si de data aceasta chiar primesc de la serviciul clienti mesaj pe mobil prin care mi se confirma primirea sesizarii si sunt asigurat ferm ca in cel mai scurt timp mi se va rezolva problema. Aiurea, astept si voi astepta mult si bine vreo rezolvare, se pare ca incompetenta este la ea acasa in aceasta firma de care este numai reclama. Dar m-am hotarat sa-mi dedic timpul liber antireclamei si trimiterii de sesizari, cea mai la indemana fiind catre OPC. Si mai vedem...
In orice caz Sarbatori Fericite angajatilor Orange Romania!.. Angajati care au reusit sa-mi distruga spiritul Sfantului Nicolae si al Craciunului. Dar pentru asta exista avocati, instante, daune morale si toate cele, nu?

miercuri, 10 decembrie 2008

Iertarea...

Uneori facem lucruri care pentru toti ceilalti par inutile, chiar frizeaza absurdul. Pacat ca nu mai putem intoarce timpul si cuvintele, pentru a evita ranirea persoanelor dragi si importante din viata noastra. Singurele importante dealtfel, singurele care conteaza cu adevarat. Regretele sunt tardive, chiar daca pentru noi par a fi perfect justificate in contextul anemic si pueril al supararii de moment. Doar ceilalti oameni, cei pe care ne-am suparat doar ca sa avem de ce ne certa, de ce ne face zilele si asa amare si mai amare, pot aduce iertarea asupra noastra si asupra vinelor lor inchipuite, de moment. Dar ranile cuvintelor sau tacerilor dure raman ca niste santuri adanci in sufletele lor, precum o urma de topor pe fata cruda a unui arbore, si chiar nespuse razbat la suprafata sumei faptelor bune si a vorbelor mangaietoare. Noi, sunt eu...

marți, 9 decembrie 2008

Am invatat

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca, tot ce poti face este sa fii o persoana iubita, restul depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie altora s-ar putea sa nu le pese. Am invatat ca dureaza ani sa castigi increderea si doar in cateva secunde poti sa o pierzi. Am invatat ca nu conteaza ce ai in viata, ci pe cine ai. Am invatat ca te descurci si iti este de folos farmecul numai 15 minute, dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva. Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca, ci cu ceea ce poti tu sa faci. Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor, ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva. Am invatat ca oricum ai taia orice lucru are doua fete. Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde, s-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi. Am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti. Am invatat ca eroii sunt cei care fac ce trebuie, atunci cand trebuie indiferent de consecinte. Am invatat ca sunt oameni care te iubesc si nu stiu sa o arate. Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat, dar nu am dreptul sa fiu si rau. Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta. Am invatat ca daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu asta nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul. Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten oricum te va rani din cand in cand, iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta. Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii, cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti. Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea dar ca tu esti responsabil pentru ceea ce devii. Am invatat ca daca doi oameni se cearta asta nu inseamna ca nu se iubesc si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc. Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc, nu faptele sale. Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru si pot vedea ceva total diferit. Am invatat ca indiferent de consecinte, cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata. Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat, cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta. Am invatat ca scrisul ca si vorbitul poate linisti durerile sufletesti. Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult iti sunt luati prea repede. Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. Am invatat sa iubesc ca sa pot fi iubit.